„In cea de-a treia zi de Craciun praznuim pe Sf. Arhidiacon Stefan si putem spune ca n-a fost randuita de Biserica noastra intamplator aceasta sarbatoare in a treia zi de Craciun, pentru ca Mantuitorul nostru Iisus Hristos, prin nasterea Sa, ne-a invatat pe noi smerenia, ne-a aratat care este calea cea adevarata catre mantuire si ca toti cei care vor vrea sa traiasca cucernic in Iisus Hristos vor fi prigoniti si necajiti in viata aceasta pamanteasca, asa cum am vazut si in ziua a doua, cand El a fost prigonit de Irod care voia sa-I ia viata Mantuitorului nostru Iisus Hristos, viata aceasta pamanteasca. Si poate ca invatandu-ne Mantuitorul nostru Iisus Hristos smerenia, invatandu-ne lepadarea de sine, aratandu-ne cat este de spinoasa calea cea duhovniceasca noua ne-ar fi facut impresia ca este imposibila aceasta cale de urmat.
De aceea, Biserica vine in aceasta zi cu Sarbatoarea Sf. Arhidiacon Stefan aratandu-ne ca si noi, desi suntem oameni pacatosi, desi suntem oameni cu pacate, cu inclinatii spre rau, totusi putem duce si noi o viata virtuoasa, putem duce intr-adevar o viata placuta lui Dumnezeu, calcand pe urmele sfintilor (…).
(din predica Părintelui Gheorghe Anitulesei, care se poate descărca şi asculta integral, de aici)
“Nu este simplu pentru noi sa renuntam la toate, nu? Sa renunti la orgoliu, la pozitia ta, la situatia ta economica si sa zici: astazi este duminica, nu lucrez si ma duc la biserica; astazi este sarbatoare, nu ma duc la petrecere, ma duc la biserica, sa slavesc pe Dumnezeu - toate celelalte le fac in alte zile. Este greu sa facem lucrurile acestea.
De aceea ma bucur foarte mult ca sunteti aici si ma rog lui Dumnezeu sa va tina aceasta inima curata, plina de credinta, si-asa, cu neputintele noastre, sa fim printre cei care renuntam macar la o parte din cele ale lumii acesteia ca sa-L primim pe Dumnezeu, ca sa stam langa Iisus Hristos, ca sa urmam exemplul Sfantului Stefan si al tuturor martirilor si intr-o lume in care nu ni se cere martirajul, ni se cere macar curajul de a marturisi pe Dumnezeu, de a suporta batjocura celor care nu stiu nimic decat ceea ce vad si cunosc cu mintea, de a suporta batjocura lor pentru ca noi cunoastem prin credinta mai mult decat orice: cunoastem pe Dumnezeu, cunoastem pe Iisus Hristos, din inima noastra am facut pestera in care El S-a nascut acum, de Craciun, suntem gata sa-L urmam pana la botezul Lui si dincolo, la predicare, sa-L urmam pana la moarte pe cruce, ca murind si ni impreuna cu El sa inviem o data cu El.”
(din predica Părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa, aceeaşi sursă)
