Motto: „Toate cele dimprejurul nostru sunt picături izvorâte din dragostea lui Dumnezeu. Frumuseţile naturii sunt micile iubiri care ne călăuzesc spre marea iubire, spre Hristos.”
„Să vă bucuraţi de toate cele ce ne înconjoară. Toate ne învaţă şi ne călăuzesc spre Dumnezeu. Toate împrejurul nostru sunt picături care izvorăsc din iubirea lui Dumnezeu. Cele însufleţite şi cele neînsufleţite, şi plantele, şi animalele, şi păsările, şi munţii, şi mările, şi apusurile de soare, şi cerul înstelat, sunt micile iubiri prin mijlocirea cărora ajungem la Iubirea cea mare, la Hristos.„
„Ca să devină cineva creştin, trebuie să aibă suflet poetic, trebuie să fie poet. Hristos nu voieşte lângă El suflete „grosolane”. Creştinul, chiar şi numai când iubeşte, este poet, petrece în poezie. Inimile poetice îmbrăţisează iubirea, o aşază înlăuntrul lor, o simt în adâncuri.”
„Toate cele ce ţin de natură ne ajută mult în viaţa duhovnicească, atunci când sunt cu harul lui Dumnezeu. Eu, când simt armonia naturii, plâng întruna. De ce să nu avem poftă de viaţă? Să o trăim în Duhul lui Dumnezeu, în Duhul adevărului. Cel ce are Duhul lui Dumnezeu, cel ce are înţelepciunea cea dumnezeiască, le priveşte pe toate cu iubirea lui Dumnezeu şi ia aminte la toate. Înţelepciunea lui Dumnezeu îl face să le stăpânească pe toate şi să se bucure de toate.”
(din cartea Ne vorbeşte Părintele Porfirie, partea a doua – Cuvinte ale Bătrânului Porfirie, capitolul Despre zidire, p.359-365)
This page has the following sub pages.
Lasă un răspuns